A consemnat Diana Boalcă
Elena Ciubucă, absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, licențiată în Științe Politice, a intrat pe scena politică românească la 25 de ani. Ea candidează din partea Alianței USR-PLUS la Camera Deputaților. Aceasta mărturisește că în facultate a învățat cum trebuie să fie politica și care e rolul ei în viața oamenilor, care e scopul instituțiilor statului și cum pot funcționarii publici să ajute cetățenii, care e rostul legilor, cum se construiesc ele și de ce trebuie respectate. Am stat de vorba cu ea pentru a afla care este părerea unui om politic tânăr legat de alegerile parlamentare din timpul pandemiei și ce și-a propus să schimbe într-un posibil viitor mandat de deputat.
DB: Cum ați decis să intrați pe scena politică?
EC: Am terminat Științe Politice și încă din facultate am făcut voluntariat în ONG-uri, iar ulterior am făcut și un internship la Consiliul Județean Cluj. Am avut ocazia astfel să văd ambele părți, de societate civilă, dar și de administrație publică. Mi-am dat seama în urma acestor experiențe că poți rezolva problemele la scară mare doar dacă te implici în politică, pentru că ONG-urile, practic, rezolvă o problemă la nivel local și e mai dificil să ajungă să aibă un impact la nivel național. Chiar dacă sunt tânără, consider că noi, tinerii, trebuie să începem să schimbăm lucrurile la noi în țară. Așa am ajuns să mă înscriu în PLUS la începutul anului trecut.
DB: Considerați că liderii populiști creează condiții propice pentru răspândirea COVID-19?
EC: Populismul afectează toate sectoarele și, cu siguranță, și acest sector al pandemiei a fost impactat. Totul începe de la educație, iar la noi educația civică sau politică lipsește cu desăvârșire. În primul rând, de mici copiii ar trebui învățați elementele de bază ale funcționării unei societăți pentru a-și putea forma ei singuri o gândire critică. Chiar dacă există persoane care spun că acest virus e doar o gripă trebuie să avem în vedere faptul că încă nu avem un antidot și trebuie să ne protejăm și să fim responsabili.
DB: După ce se va găsi un vaccin eficient împotriva acestui virus, ați înclina balanța înspre vaccinarea obligatorie sau nu, din punct de vedere al obligativității acesteia?
EC: Ca stat, nu ai dreptul să obligi cetățenii să facă sau să nu facă asta, însă ai responsabilitatea de a informa corect cetățenii. Trebuie informare pentru a conștientiza care e pericolul și de a ști cum putem să ne protejăm pe noi, dar și pe ceilalți, în același timp. Cred că ar trebui ca insituțiile statului să fie mult mai proactive în această direcție și să construiască campanii de informare prin care să ne aducă la cunoștință ce se întâmplă dacă facem vaccinul, ce se întâmplă dacă nu îl facem, iar mai apoi cetățenii să poată să aleagă informați fiind.
DB: Ce sfat le-ați da celor care sunt susținători ai teoriei conspirației în legătură cu coronavirus din România?
EC: Cum spuneam și mai sus, să se informeze din mai multe surse, să analizeze informațiile și veridicitatea lor, să filtreze informațiile. Știu că pare puțin complicat, pentru că vedem ce se întâmplă și cu presa în aceste timpuri și câte fake news-uri apar, însă gândirea critică este arma noastră pentru a nu cădea pradă acestora.
DB: Credeți că virusul COVID-19 intensifică răspândirea dezinformării online care ar putea eroda încrederea în experți și în instituțiile de masă, alimentând sprijinul pentru destabilizare și narațiuni populiste?
EC: Chiar în această vară am luat parte la un program la o Școală de Vară în care am dezbătut acestă temă, a fake news-ului. Mi se pare că orice persoană care dorește să informeze populația, indiferent cu ce scop, o poate face acum prin prisma social media-ului. Această meserie de ziarist și jurnalist ar trebui, în primul rând, profesionalizată, acreditată. Poți informa bine sau poți informa eronat, dar trebuie să ne gândim că, până la urmă, sunt în joc viețile oamenilor. Ce e cel mai rău la fake news e faptul că dacă eu urmăresc postările care asta propoagă vor continua să îmi apară tot mai mult și tot mai des doar acest tip de postări. Legat de mass-media, există și televiziuni care dau știrile într-un mod corect, însă sunt și multe care preiau o informație falsă fără să o verifice și este dată ca știre.
DB: Care credeți că e sectorul cel mai afectat de acest virus și ce măsuri credeți că ar fi benefice pe termen mediu și lung?
EC: Vom resimți destul de puternic efectele negative ale pandemiei, mai ales pe plan economic. Zilele trecute vorbeam cu o colegă care e specialist în domeniul economic și îmi spunea care este diferența dintre o criză financiară și una economică. Criza financiară este în momentul în care efectiv nu mai sunt bani, iar cea economică se întâmplă în momentul în care oamenii nu neapărat că nu au bani, dar le este teamă să mai cumpere lucruri sau servicii, pentru că nu știu ce le rezervă ziua de mâine și atunci își păstrează banii pentru zilele negre, astfel că există un dezechilibru între cerere și ofertă. În ceea ce privește redresarea economică a României, sectorul politic ar trebui să colaboreze mai mult cu cel privat și să vadă care este cursul operatorilor economici și nevoile acestora., iar deciziile luate să se ia în baza acestor nevoi și pe bază de feedback. În același timp, si sistemul de învățământ are de suferit, iar discrepanțele între copiii care au posibilități financiare reduse, în principal din mediul rural, dar nu numai, și copiii din urbanul mare care, de obicei, se întâmplă să aibă o situație mai bună. Există profesori care nu știu să folosească tehnologia aceasta și nu sunt neapărat de condamnat, și în același timp, există familii în care au un singur telefon sau calculator. Și așa se pot pierde copii cu un potențial foarte mare care, din cauza factorilor externi, nu ajung să aibă o educație prin intermediul căreia să reușească și să se dezvolte. Cum poate un copil în clasa I să învețe să scrie prin intermediul online-ului? Statul trebuie să se gândească și la lucrurile acestea și să ia măsuri în consecință.
